- Sindromul de abstinenta neonatala;
- Sindromul de abstinenta prenatala;
- Sindromul de abstinenta postnatala (iatrogenic);
- Caracteristicile sindromului de abstinenta neonatala;
- Manifestarile NAS;
- Manifestari clinice ale sindromului de abstinenta la nou-nascut;
- Scor Finnegan;
- Criterii referitoare la screening-ul drogurilor la nou-nascuti;
- Tipuri de screening la nou-nascuti;
- Tratament;
- Prognostic.
In timpul sarcinii multor mame nu le surade ideea de a renunta la cafeaua de dimineata. Este cu adevarat necesar sa renunti la cafea in timpul sarcinii?
Multi cercetatori afirma ca un consum moderat de cofeina nu ar dauna sarcinii. Problema este unde se opreste acest consum “moderat” si care sunt efectele unui consum exagerat. In anul 1980 autoritatile medicale sfatuiau femeile insarcinate sa evite sau sa limiteze consumul de mancare si de medicamente ce contineau cofeina. Acest val de noi sfaturi a pornit de la un studiu facut asupra unor femele gestante de sobolan carora li s-au administrat alilmente ce contineau cofeina. Rezultatul a fost devastator: majoritatea pierdeau sarcina sau fetusii sufereau de malformatii. Totusi, rozatoarele sunt mult mai susceptibile la influentele cofeinei decat oamenii. Un om de 60 de kilograme ar trebui sa consume aproximativ 50/60 de cani de cafea pentru ca efectul sa fie similar cu cel pe care doza administrata sobolanilor a avut-o asupra acestora. Un studiu similar a fost facut si asupra a 5378 de mame care au fost expuse la consumul de cofeina in primele trei luni ale sarcinii. Rezultatele: nu a fost gasita nici o legatura intre consumul de cofeina si malformatiile congenitale. Alte investigatii de acest fel au dus la aceeasi concluzie: nu exista nici o legatura intre consumul de cofeina in timpul sarcinii si anomaliile congenitale. Totusi, studii mai vechi asociau consumul de cofeina in timpul sarcinii cu avorturile spontane si mortile premature ale bebelusilor. Trabuie amintit ca mamele ce au constituit subiectul cercetarii obisnuiau sa consume echivalentul a sase cesti de cafea pe zi. Cel mai concludent argument impotriva consumului de cofeina in timpul sarcinii a fost descoperirea conform careia copiii supusi consumului de cofeina se nasteau cu un deficit de greutate. Femeile care consumau de la 4 la 7 cani de cafea pe zi erau predispuse acestui fenomen. S-a observat de asemenea ca mamele ce exagerau, consumand pana la 18 cani de cafea pe zi (1800 de miligrame), dadeau nastere unor bebelusi ce aveau probleme cu adaptarea la mediul extrauterin. Acestia tremurau, erau iritati si prezentau senzatii de voma. Aceste efecte dispareau in primele sapte zile de la nastere. Nu uita: poti continua sa iti bei cafeaua de dimineata, totusi e bine sa nu consumi mai mult de 300 de miligrame de cofeina pe zi.
Informatii referitoare la efectele anumitor droguri asupra sarcinii sunt oferite din cazuri ale unor femei care au fost expuse inainte ca sarcina sa fie descoperita. Aceste cazuri ajuta cercetatorii sa inteleaga posibilele efecte daunatoare. Daca utilizati droguri fiti cinstita cu medicul dumneavoastra. Puneti intrebari legate de droguri si utilizarea acestora. Comunicati medicului despre orice droguri folositi sau orice altceva ce poate avea efecte asupra bebelusului. Victima consumului de droguri este copilul dumneavoastra. Daca partenerul dumneavoastra foloseste marijuana ar fi o idee foarte buna ca acesta sa se opreasca. Studiile au aratat ca bebelusii ai caror tati au fumat marijuana prezina risc de doua ori mai mari de sindrom fetal de moarte subita dupa nastere. Acest risc apare indiferent daca tatal a fumat inainte sau in timpul sarcinii .
Pentru viitoarele mamici care se gandesc ca un pahar de alcool nu este un pericol demn de luat in seama, iata o lista cu doar cateva dintre potentialele probleme pe care le-ar putea avea nou-nascutul:
Asadar, consumul de alcool in perioada sarcinii trebuie evitat de mamicile care doresc sa nasca un copil sanatos. Daca esti gravida, nu te juca cu viitorul copilului tau si opreste consumul de alcool imediat. Astfel cresti sansele bebelusului tau de a se naste prefect sanatos!
Unii experiti afirma ca, in cantitati moderate, alcoolul nu dauneaza sarcinii, dar exista si alte pareri conform carora o viitoare mamica care consuma alcool se joaca cu sanatatea bebelusului sau.
Un lucru este cert: daca beti fie un pahar de vin sau bere ori un cocktail, pruncul nenascut bea o data cu voi. Prin intermediul circulatiei sangvine tot ce mancati sau beti ajunge in placenta, adica direct la bebelus.
Alcoolul afecteaza capacitatea de a primi destul oxigen si elemente nutritive a bebelusului, elemente de baza pentru o dezvoltare celulara normala a sistemului nervos si a celorlalte organe interne ale puiului de om.
Cercetarile au aratat ca dezvoltarea fetusilor este pusa in pericol de alcool si ca bebelusii nascuti de mame care au consumat alcool in timpul sarcinii au probleme serioase de sanatate.
Consumul de alcool in timpul graviditatii provoaca un sindrom (FAS) care afecteaza bebelusii mamelor care consuma prea mult alcool. Problema este ca nimeni nu a putut stabili cat anume este „prea mult”.
Un bebelus nascut cu acest sindrom va avea foarte mult de suferit: de la mici handicapuri pana la dizabilitati care il vor face ca intreaga viata sa aiba nevoie tot timpul de atentie si asistenta.
De aceea este foarte bine ca femeile care isi doresc un copil sa renunte total la consumul de alcool chiar dinainte de momentul conceperii bebelusului.
Bebelusii mamelor care au fumat pe perioada sarcinii sunt de trei ori mai mult expusi riscului sindromului mortii infantile subite (SIDS) in comparatie cu cei ai mamelor nefumatoare. Bebelusii expusi fumatului pasiv prezinta de asemenea risc crescut pentru SIDS, chiar daca studiile recente sugereaza ca expunerea la fumul de tigara pe perioada cat se aflau intrauterin conteaza mult mai mult.
Copiii supusi fumatului pasiv sau activ inca inainte de a se naste pot avea probleme ulterioare de genul astmului sau autismului. Un studiu recent facut in Suedia sustine ca bebelusii mamelor care au fumat in primele saptamani de sarcina sunt supusi unui risc de 40% mai mare sa sufere de autism (boala caracterizata prin dificultati de comunicare cu cei din jur) comparativ cu bebelusii mamelor nefumatoare. Copiii mamelor fumatoare prezinta risc de doua ori mai mare sa aiba probleme de comportament, incluzind ADHD (attention deficit/hyperactivity disorder). Acelasi risc crescut pentru comportament impulsiv si lipsa de atentie poate apare si in cazul copiilor a caror mame au fost expuse cu regularitate fumatului pasiv.
Fumatul a fost asociat cu o multime de complicatii aparute pe perioada unei sarcini. Fumatul din primele saptamani de sarcina pare sa mareasca riscul sarcinii ectopice sau sarcina extrauterina (implantarea embrionului se face in afara peretelui uterin). Rareori aceste sarcini au ca rezultat nasterea unui copil, embrionul fiind eliminat chirurgical, iar femeia supusa unui tratament medicamentos. Fumatul poate mari de asemenea riscul avorturilor spontane.
Fumatul pare sa dubleze riscul aparitiei complicatiilor placentare (care apar in 1% dintre sarcini). Cand femeia fumeaza atat fatul cat si placenta sunt private de o parte din oxigenul si nutrientii necesari. Placenta tinde sa creasca si sa se ingroase (poate apare riscul de placenta praevia – placenta este atasata prea jos in uter si acopera partial sau in totalitate cervixul, sau placenta abruptio – placenta se desprinde de peretele uterin inainte de nastere) pentru a ocupa o suprafata mai mare prin care sa asigure necesarul de oxigen si nutrienti pentru fat. Datorita cresterii placentei, fatul nu mai are loc mult ca sa creasca, deci va avea greutate mai mica la nastere, asociata de multe ori cu alte probleme de sanatate (incluzand insuficienta pulmonara). In cazul aparitiei problemelor placentare, nasterea poate pune in pericol viata mamei si copilului, dar acesta poate fi evitat, in majoritatea cazurilor, cu ajutorul operatiei de cezariana.
Fumatul aproape dubleaza riscul de a avea un copil cu greutate mica la nastere. Bebelusii cu greutate mica la nastere (< 2500 gr) pot avea probleme mult mai mari de sanatate in primele luni de viata, risc mai mare de handicapuri cronice (paralizie cerebrala, retardare mintala si probleme de invatare) sau pot chiar deceda. Se stie deja ca fumatul incetineste cresterea si dezvoltarea fatului, si numeroase studii au aratat ca acesta mareste rata nasterilor inainte de termen (inainte de 37 de saptamani de sarcina) cu 20%. Daca gravida se opreste din fumat pana la sfarsitul primului trimestru de sarcina, riscul de a avea un copil cu greutate mica la nastere nu este mai mare decat in cazul gravidei nefumatoare. Chiar daca gravida nu poate intrerupe fumatul in primele doua trimestre de sarcina, intreruperea lui in cel de al treilea trimestru poate imbunatatii rata de crestere a fatului. Conform studiilor facute, gravidele care se opresc din fumat pana in saptamana a 30-a de sarcina au copii cu greutate la nastere mai mare decat in cazul gravidelor care continua sa fumeze pe toata perioada sarcinii.
Gravidele nefumatoare trebuie sa evite locurile in care se fumeaza. Fumatul pasiv, ca si cel activ, poate impiedica cresterea fatului si mari riscul de a avea un copil cu greutate mica la nastere sau cu afectiuni genetice.
Desi implicatiile fumatului asupra nasterii premature si a greutatii nou-nascutului sunt deja cunoscute, unele studii recente au demonstrat ca atunci cand exista si anumite interactiuni genetice nedorite, fumatul poate mari riscul nasterii cu defecte fizice. Femeile care au fumat in primele luni de sarcina si au din familie cazuri de anomalii congenitale sunt supuse unui risc cu 20% mai mare de a avea copii cu aceleasi probleme. Acelasi risc poate apare si in cazul in care exista fond genetic favorabil aparitiei la nou-nascut a celor doua deformatii cunoscute sub numele de buza de iepure sau gura de lup (bolta palatina deschisa).
Consumul cotidian de ciocolată neagră are efecte benefice pentru femeile gravide şi protejează organismul împotriva hipertensiunii arteriale, conform unui nou studiu american. Prin consumul unei ciocolate de bună calitate riscul de a suferi de complicaţii asociate hipertensiunii arteriale şi luării în greutate la femeile gravide este foarte mult diminuat, conform doctorului Elizabeth Triche de la Universitatea Yale. Studiul ce a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 2.291 de femei între anii 1996 şi 2000, va fi publicat în numărul pe luna mai al revistei Epidemiology. Metoda orginală folosită de realizatorii acestui studiu implică evaluarea consumului de ciocolată la femeile însărcinate şi urmărirea efectelor teobrominei, un alcaloid conţinut în boabele de cacao în proporţie de 1,5-3%. Acest compus chimic din ciocolată, prezent în special în ciocolata neagră, are importante virtuţi diuretice, stimulează funcţionarea inimii şi are efecte vasodilatatoare. De asemenea, conţinutul de magneziu al ciocolatei este benefic pentru persoanele care suferă de hipertensiune iar flavonoizii din ciocolată au un puternic efect antioxidant. În funcţie de tipul de ciocolată concentraţia de teobromină poate varia între 0,15% şi 0,46%, procentul mai ridicat regăsindu-se în ciocolata neagră sau amăruie.
