Archive for the ‘Sanatatea femeii’ Category
- Chlamydia Trachomatis
- Gonoreea
- Endometrioza
- Diferite infectii posibile si urmarile lor
- Infectia herpetica genitala;
- Anemia;
- Diabetul gestational;
- Infectiile urinare;
- Infectiile cu Chlamydia, Mycoplasma hominis si Ureaplasma urealyticum;
- Infectiile cu Lysteria monocytogenes;
- Zoonoze;
- Toxoplasma gondii;
- Incompatibilitatea de Rh;
- Afectiuni hepatice;
- Infectia cu virusul citomegalic;
- Infectia cu HIV.
TAGS: afectiuni, anemia, Cezariana, Chlamydia, citomegalic, cresterea, diabetul, diferite, endometrioza, erpetica, genitala, gestational, gondii, gonoreea, greutate, hepatice, HIV, hominis, incompatibilitate, infectia, infectii, infectiile, lysteria, monocytogenes, Mycoplasma, postoperatorii, rh, riscuri, sarcinii, toxoplasma, trachomatis, urealyticum, ureaplasma, urinare, virusul, zoonoze
CATEGORIES: Sanatatea femeii
COMMENTS: Comments Off
Chlamydia este o bacterie cu transmitere sexuala ce infecteaza barbatii, femeile si copii.
Simptome
Simptomele pot fi minime sau severe si de obicei se instaleaza dupa o perioada cuprinsa intre o saptamana si o luna de la contactul cu o persoana bolnava. Netratata, chlamydia poate popula tractul genital pe o perioada foarte lunga: luni sau ani, fiind asimptomatica.
Barbati:
- senzatie de arsura la urinare;
- secretie albicoasa sau galbuie de la nivelul penisului;
- inrosire si edematiere in jurul orificiului uretral;
- durerea si inflamarea testiculelor.
Femei:
- senzatie de arsura la urinare;
- secretii vaginale;
- sangerari intre perioadele menstruale;
- durere in etajul abdominal inferior si febra.
Transmitere
Infectia se transmite de cele mai mult ori in timpul contactului vaginal sau anal. In plus, femeile insarcinate infectate pot transmite boala copilului in timpul nasterii.
Diagnostic
Diagnosticul se pune pe materialul de cultura prelevat de la nivelul cervixului la femei si penisului la barbati. Pentru aceasta este folosit un betisor cu vata, care este ulterior trimis la laborator pentru analize. Rezultatul este obtinut in aproximativ o saptamana. Acest test nu este dureros si poate fi facut si in absenta simptomelor.
Tratament
Infectia cu chlamydia este o boala curabila daca se intervine prompt si rapid. Medicamentele antibiotice (tetraciclina, doxiciclina sau eritromicina) sunt utilizate in acest caz. Pentru a se asigura succesul terapiei, tratamentul trebuie urmat intocmai, conform indicatiilor medicale. Din nefericire, tratamentul antibiotic nu va putea inversa complicatiile deja instituite.
Complicatii
Chiar daca simptomatologia nu este prezenta, infectiile cu chlamydia pot genera probleme grave de sanatate.
La adulti:
- leziuni permanente la nivelul organelor reproductive, generind durere cronica si infertilitate;
- sterilitate (imposibilitatea de a avea copii);
- sarcini ectopice sau tubare – o complicatie severa ce se poate solda cu decesul mamei;
- sarcina prematura sau travaliu prematur;
- artrita – inflamatie dureroasa la nivelul articulatiei.
La copii:
- infectii la nivelul ochiului, urechii si plamanului.
Profilaxie
Cea mai buna metoda de aparare este abstinenta sau contactul sexual cu un partener unic neinfectat.
Prezervativele sunt cea mai buna cale de protectie daca sunt folosite in mod corect de la inceput pana la sfarsit. Sprayurile si gelurile spermicide precum si diafragmele sunt mai putin eficiente decat prezervativele si ar trebui folosite impreuna cu acestea si nu in locul lor.
Pentru a se verifica eficacitatea tratamentului, o noua cultura va fi efectuata dupa 3-6 saptamani de la terminarea lui. Acest lucru este foarte important pentru a fi sigur(a) de vindecarea infectiei.
TAGS: anal, bacterie, barbatii, cervix, Chlamydia, complicatii, copii, copilului, cultura, diagnostic, ectopice, femeile, genital, infertilitate, insarcinate, nasterii, penisului, prematur, prematura, prezervativ, profilaxie, Sarcina, sarcini, secretii, sexuala, simptome, sterilitate, trachomatis, tractul, transmitere, tratament, travaliu, tubare, vaginale
CATEGORIES: Sanatatea femeii
COMMENTS: No Comments »
Gonoreea este o boala infecto-contagioasa a ambelor sexe si a tuturor varstelor, produsa de gonococ.
Agentul patogen este cel care determina boala, iar in acest caz el este o bacterie, Neisseria Gonorrhoeae sau gonococul, o bacterie care traieste in zonele umede si calde ale corpului, si are o perioada de incubatie de 2-6 zile. Gonococii nu rezista la o uscare mai mult de 1-2 ore, fiind inactivati de caldura umeda la peste 55 de grade Celsius si razele ultraviolete. Gonococul este distrus in cateva minute de antiseptice obisnuite, ca formolul sau nitratul de argint. El este distrus de asemenea de sapun si de dezinfectant.
Transmitere
Calea de transmitere este sexuala (contact sexual neprotejat), gonoreea fiind una din bolile cele mai frecvente cu transmitere sexulala. De asemenea infectia gonococica se poate realiza si prin contact sexual oral, si poate determina rani ale gatului (infectia gonococica a faringelui), prin contact sexual anal (scurgere si iritatie la nivelul anusului), dar si de la mama la nou-nascut. In peste 50% din cazuri poate evolua fara simptome. Gonoreea se transmite prin contactul direct cu mucoasele sau lichidele infectate, si nu prin folosirea in comun a obiectelor gen bureti, prosoape etc.
Simptome
La femei (femeile, de obicei, nu prezinta simptomele infectiei, sau doar semne izolate) :
- scurgere neobisnuita din vagin de culoare alb-galbuie;
- senzatii de arsura la urinare;
- durere acuta la nivelul abdomenului inferior;
- semne de cervicita (secretie endocervicala mucopurulenta, sangerarea colului la atingere);
- sangerari intre menstruatii;
- iritatii sau scurgeri din anus.
La barbati:
- dureri sau arsuri la urinare;
- senzatia frecventa de urinare;
- scurgere alb-galbuie din penis;
- scurgeri purulente (“picatura matinala”, picatura de puroi din penis);
- erectii dureroase;
- infectie rectala, cu secretii anale si dureri perineale;
- epididimita/orhiepididimita acuta la barbati < 40 ani;
- infectie diseminata cu febra, eruptii cutanate petesiale sau pustuloase, artralgiii asimetrice, artrite septice, tenosinovite;
- foarte rar meningita sau endocardita.
Evolutie
In cazul acestei infectii, primele simptome apar la 2-3 zile de la contactul sexual:secretii abundente galben – verzui, senzatii de usturime si arsuri, mucoasa congestionata, rosie, umflarea ureteri etc. Aceste simptome pot disparea dupa 8 saptamani, dar disparitia nu marcheaza sfarsitul bolii, ci cronicizarea ei.
Complicatii
Pana la 40% din femeile cu gonoree netratata au infectii la nivelul aparatului genital superior (uter, trompe si ovare). Ca urmare, femeile respective pot deveni sterile sau au riscul de a dezvolta abcese (pungi cu puroi) la nivelul acestor organe. Femeia bolnava poate transmite infectia copilului sau in timpul nasterii.
La nou-nascut, gonococul poate determina infectii ale ochilor, infectii respiratorii sau anorectale, care pot determina sechele in viitor.
Barbatii infectati au risc de complicatii genitale (ale epididimului testiculelor si sterilitate) sau urinare (stramtorarea uretrei, stricturi). Gonoreea este o boala grava prin consecintele sale posibile. Va puteti proteja evitand contactele sexuale intamplatoare si folosind prezervativul. Daca unul dintre parteneri este infectat, trebuie evitate contactele sexuale pana cand ambii parteneri sunt tratati si vindecati.
Investigatii
Se realizeaza identificarea N. gonorrhoeae in secretiile genitale, rectale, faringiene sau oculare prin:
- examen microscopic direct (coloratie Gram sau albastru de metilen) al secretiilor cu evidentierea de diplococi predominant intraleucocitari;
- cultura, reactiile de amplificare genica (PCR, LCR). Cultura permite si testarea sensibilitatii gonococilor la antibiotice (antibiograma). Datorita faptului ca o proportie mare de gonococi izolati in intreaga lume au devenit rezistenti la peniciline, tetracicline si la alti agenti antimicrobieni mai vechi, aceste medicamente nu mai pot fi recomandate pentru tratamentul gonoreei. Este importanta monitorizarea locala in vitro a susceptibilitatii gonococului la antibiotice precum si eficacitatea clinica a schemelor terapeutice recomandate.
Tratament
Tratamentul gonoreei se face cu antibiotice. Exemple de scheme terapeutice:
- Cefixima , 400 mg oral in doza unica;
- Ceftriaxona, 250 mg i.m. in doza unica;
- Ciprofloxacina, 500 mg oral in doza unica.
ATENTIE! Fluorchinolonele sunt contraindicate in sarcina, la copii si adolescenti. Scheme terapeutice alternative, care pot fi folosite in functie de prevalenta gonococilor rezistenti:
- Kanamicina, 2 g i.m. in doza unica;
- Cotrimoxazol, 480 mg, 10 tb oral in doza unica zilnica, 3 zile.
Kanamicina si cotrimoxazolul trebuie folosite numai in zonele in care ratele de rezistenta in vitro sunt scazute si monitorizate la intervale regulate.
TAGS: anal, antiseptice, anusului, argint, barbati, boala, complicatii, Contact, contagioasa, erectii, femei, formol, gonococ, gonococica, gonoreea, gonorrhoeae, infectia, infectie, infecto, mama, nascut, neisseria, nitrat, nou, oral, penis, puroi, rectala, sexe, sexual, sexuala, simptome, tratament, vagin
CATEGORIES: Sanatatea femeii
COMMENTS: No Comments »
Endometrioza reprezinta, simplist vorbind, o afectiune ginecologica caracterizata prin prezenta de tesut endometrial (tesutul superficial care acopera suprafata interna a uterului) functional in afara cavitatii uterine. Cu alte cuvinte, tesutul care in mod normal captuseste cavitatea uterina poate fi gasit, la anumite femei, in mod anormal, si in alte locatii situate extrauterin. Localizarea acestor tesuturi ectopice poate sa fie atat in zone adiacente aparatului genital feminin (ovare, ligamente largi, ligamente uterosacrate, peritoneul pelvin, septul rectovaginal, vezica urinara, etc.), cat si in locuri absolut imprevizibile, precum ar fi sistemul nervos central, plaman sau tesut miocardic. Desi este o boala recunoscuta si descrisa cu destula acuratete de mai bine de 300 de ani, ea ramane inca cea mai controversata afectiune ginecologica si in prezent, lucru sustinut cu tarie si de catre formularile cu care este “alintata” endometrioza de catre majoritatea autorilor de articole, studii sau carti dedicate acesteia: boala enigmatica, o enigma invelita in mister, puzzle etc.
Endometrioza este o boala nu numai cu o modalitate de manifestare proteana, dar si un proces fiziopatologic contrastant. Este o boala benigna, insa are toate caracteristicile malignitatii: infiltratie locala, invazivitate si capacitate de diseminare remarcabila.
Ceea ce se stie cu siguranta la ora actuala despre endometrioza este faptul ca este o boala extrem de grava. Din pacate, ea nu este perceputa asa, nefiind o afectiune terminala precum cancerul si, in acelasi timp, nefiind inteleasa de multi dintre ginecologi, astfel ca ea este tratata, la ora actuala, ca un fel de Cenusareasa a ginecologiei.
Este, aparent, o boala incurabila – continua sa fie imprecis tratata, cel putin pana in prezent metodele de tratament fiind, in majoritatea lor, paleative si reconstructive. Medicamentele sunt inca folosite pentru tratamentul fazelor avansate ale bolii, desi nu exista nici o dovada a eficacitatii lor, iar histerectomia este inca practicata pentru tratarea unei boli care este prin definitie extrauterina.
Endometrioza are un potential invalidant urias, femeile afectate fiind stigmatizate din mai multe puncte de vedere:
- fizic: leziunile in sine, aderente, distorsiuni arhitecturale si histologice ale organelor de reproducere;
- emotional: dureri care uneori pot atinge limita insuportabilului, infertilitate si deci incapacitatea femeii de a-si realiza unul dintre telurile existentei sale, procreerea;
- mental: iritabilitate, integrare deficitara in societate, constienta invaliditatii sale, cu consecinte majore asupra randamentului sau economic etc.;
- alte manifestari pe cat de particulare pe atat de grave, precum crizele epileptice, hemoptizii sau aritmii cardiace, in functie de localizarea leziunilor.
Ceea ce nu se stie despre endometrioza este cauza aparitiei sale, acest lucru determinand de-a lungul timpului aparitia a numeroase teorii vizand etiopatogenia sa.
TAGS: afectiune, aparatului, benigna, cancer, diseminare, endometrial, endometrioza, feminin, genital, ginecologica, incurabila, malignitatii, ovare, rectovaginal, tesut
CATEGORIES: Sanatatea femeii
COMMENTS: No Comments »
Infectia herpetica genitala are complicatii majore prin transmiterea la fat in timpul nasterii. Pacientele gravide si partenerii lor trebuie chestinati in privinta infectiilor herpetice recurente. Riscul de transmitere fetala la pacientele cu infectii recurente, dar fara leziuni vizibile este scazut. Insa in cazul prezentei leziunii herpetice,se recomanda nasterea prin cezariana.
Anemia. In general se instaleaza din cauza deficitului de fier, mai rar datorita deficitului de acid folic. Anemia prin deficit de acid folic afecteaza, in general, gravidele care sufera de diabet zaharat, alcoolism sau au un statut socio-economic scazut.
Diabetul gestational. Se defineste ca o intoleranta la hidratii de carbon. Graviditatea reprezinta un stress metabolic; femeile care nu suporta acest stress dezvolta aceasta afectiune. Conduita in aceasta situatie consta in modificarea dietei, efort fizic usor, monitorizarea glicemiei; in unele situatii va fi administrata medicatie corespunzatoare. Cea mai frecventa complicatie in acest caz este nasterea unui fat macrozom (peste cinci kilograme).
Infectiile urinare. Sunt frecvente in sarcina datorate in special hipotoniei ureterale indusa de progesteron si a presiunii exercitate de uterul gravid asupra ureterelor. Pentru a depista infectiile urinare, se efectueaza urocultura si in cazul in care aceasta este pozitiva antibiograma. Tratamentul se face numai la indicatia medicului, dat fiind ca numai o parte dintre antibioticele eficiente pot fi administrate gravidelor. De notat este faptul ca infectiile urinare nu pun probleme dezvoltarii fatului.
Infectiile cu Chlamydia, Mycoplasma hominis si Ureaplasma urealyticum se pot asocia cu travaliul prematur. De aceea in cazul in care in antecedente au survenit avorturi spontane este bine ca gama de analize efectuate sa le cuprinda si pe acestea.
Infectiile cu Lysteria monocytogenes. Fatul se contamineaza transplacentar sau la nastere. Bacteria prezinta un tropism marcat pentru tesuturile neuromeningeale si aparatul genital feminin.
Zoonoze. Un alt grup important de afectiuni investigate in cazul gravidelor cu risc crescut de avorturi spontane este reprezentat de zoonoze. Dintre acestea toxoplasmoza este cel mai des investigata, devenind deja analiza de rutina.
Toxoplasma gondii este un protozoar, pisica este singurul animal la care parazitul inscrie un ciclu evolutiv complet. Toxoplasmoza poate afecta creierul fetal si de aceea este bine ca gravidele sa limiteze contactul cu pisicile.
Femeia insarcinata trebuie sa benefieze de servicii medicale oferite cu promptitudine si atentie deosebita. Medicul de familie are obligatia de a lua in evidenta femeia insarcinata in primul trimestru de sarcina si de a o supraveghea medical lunar din luna a treia pana in luna a noua. In afara de vizita periodica la medic este obligatoriu ca gravida sa beneficieze de o serie de investigatii paraclinice.
“Bateria” initiala cuprinde hemoleucograma, determinarea grupului sanguin si a Rh-ului (atat la mama cat si la tata), serologia sifilisului (VDRL), testarea HIV, sumarul de urina, calciu, magneziu, fier si glicemia.
Medicul de familie are obligatia de a le consilia pre si post testare HIV si sifilis. Este important de stiut ca in timpul sarcinii au loc o serie de modificari normale noii stari fiziologice. Astfel, numarul de hematii si hemoglobina scad cu aproximativ 15 %, numarul de leucocite creste cu 66 %, viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) creste marcant in sarcina, devenind un test inutil in aceasta perioada. Sideremia (fierul) scade cu 40 % la pacientele care nu primesc tratament cu fier, calciul seric si magneziul scad cu 10 %. Glicemia a jeun scade cu 5-10 % pana la sfarsitul primului trimestru. Toate sarcinile trebuie evaluate pentru a determina daca exista factori de risc. Factorii de risc sunt numerosi si de aceea gravida trebuie urmarita cu atentie.
In continuare sunt abordati, pe scurt, cativa dintre acestia.
Incompatibilitatea de Rh. Cunoasterea factorului Rh este importanta deoarece in cazul incompatibilitatii de Rh dintre mama si tata (Rh negativ – mama si Rh pozitiv – tata), pot apare complicatii care pot conduce la pierderea sarcinii. Complicatiile pot surveni in cazul in care femeia se afla la a doua sarcina, a avut sarcini anterioare extrauterine sau a suferit avorturi provocate in antecedente. Pentru a le evita este necesara supravegherea izoimunizarii fata de factorul Rh prin testarea anticorpilor anti-Rh.
Afectiuni hepatice. Sarcina nu influenteaza evolutia unei hepatite mai ales daca aceasta este tinuta in echilbru. In ultima vreme s-au introdus ca analiza de rutina depistarea antigenului HBs, dat fiind ca virusul hepatitei B poate fi transmis copilului la nastere sau transplacentar. Nou nascutii afectati devin deseori purtatori de virus hepatitic B si prezinta disfunctie hepatica subclinica, dar nu dezvolta decat rareori hepatita neonatala evidenta. Profilaxia prenatala cu imunoglobulina si vaccinarea pentru HBV a fetilor expusi reprezinta principala strategie de tratament in aceasta situatie.
Infectia cu virusul citomegalic poate traversa placenta si leza ficatul fetal. Este bine de testat prezenta virusului citomegalic deoarece infectia este de cele mai multe ori asiptomatica. De remarcat este faptul ca in tara noastra, incidenta acestor infectii este scazuta, iar testele serologice practicate dau deseori reactii fals pozitive. De aceea se recomanda chiar daca este mai scump, ca in cazul unui rezultat pozitiv obtinut prin folosirea acestei tehnici, acesta sa fie confirmat prin tehnici PCR.
Infectia cu HIV. Transmiterea heterosexuala a virusului si cresterea consumului de droguri i.v. a marit considerabil incidenta bolii la femei. Sarcina nu pare sa afecteze semnificativ evolutia infectiei HIV la mama. Riscul de infectare al nou-nascutului unei mame seropoziive este estimat la aproximativ 30 %.Datorita riscului mare de transmitere mama-fat a virusului HIV intreruperea sarcinii este o alternativa; exista totusi tratamente care scad rata de transmitere a virusului.
TAGS: afectiuni hepatice, anemia, antibiotice, antigen hbs, avorturi, Chlamydia, copil, diabet gestational, fat, fat macrozom, fetala, gravid, gravide, hemoleucograma, herpetica genitala, hidrati de carbon, HIV, incompatibilitatea rh, infectia, infectii urinare, Lysteria monocytogenes, mama, Mycoplasma hominis, nastere, prematur, progesteron, rutina, sifilis, toxoplasma gondii, toxoplasmoza, transplacentar, travaliu, Ureaplasma urealyticum, uter, virus citomegalic, virus hepatic B, zoonoze
CATEGORIES: Sanatatea femeii
COMMENTS: No Comments »