Principii alimentare

Lipidele in diabetul zaharat

Lipidele sau grasimile alimentare sunt substante nutritive necesare omului, atat ca furnizor de energie (prin metabolizarea sau „arderea” unui gram rezultand 9 kcal), cat si pentru functionarea tuturor celulelor din organism.

Dupa sursa din care provin, lipidele pot fi:

  • de origine animala (exemple: slanina, carnea grasa de porc, de pasare etc, lactatele, ouale);
  • de origine vegetala (exemple: uleiurile de floarea soarelui, soia, masline, rapita, in etc).

Fata de grasimile de origine vegetala, grasimile animale sunt bogate in acizi grasi saturati, substante al caror exces poate avea si efecte negative pentru sanatate.

LIPIDELE SI EFECTUL LOR ASUPRA GLICEMIEI

Lipidele incetinesc evacuarea stomacului si intarzie absorbtia glucozei, in consecinta ele aplatizeaza curba glicemica postprandiala.

De luat in calcul ca acest efect la pacientii tratati cu insulina poate favoriza aparitia hipoglicemiilor.

Pentru a preveni acest efect, mai ales la copiii mari si tinerii cu diabet zaharat tip 1 ce urmeaza tratament cu injectii multiple de analogi de insulina cu actiune rapida, este indicat sa se reduca gramajul de lipide din dieta.

Lactatele, ciocolata, prajiturile, chipsurile contin cantitati importante de grasimi saturate.

Ponderea lipidelor nu trebuie sa depaseasca 30% din necesarul caloric zilnic al unui pacient cu diabet zaharat, in general, cu exceptia copilului mai mic de 5 ani.

Din intreaga cantitate, se admite ca:

  • maxim 10% sa fie lipide cu acizi grasi saturati (excesul lor devine daunator);
  • 12-14% (minim 10%) sa fie lipide cu acizi grasi mononesaturati (ulei de masline, ulei de rapita), care pot reduce si HbA1c;
  • 6 – 8% (10%) sa fie lipide cu acizi grasi polinesaturati (ulei de floarea soarelui, folosit pentru prepararea la temperaturi inalte a mancarurilor).

Uleiul contine si Omega 3 (uleiul de in, uleiul de rapita, nuci), acid gras ce reduce colesterolul rau sau LDL-colesterolul. Deasemenea uleiul contine si Omega 6 (uleiul si semintele de floarea soarelui, uleiul de porumb, alunele, fisticul etc).

Uleiul de masline poate fi folosit la pregatirea alimentelor (salate, in mod special) la rece sau la incalzire usoara, la temperaturi inalte el degradandu-se.

LipideleColesterolul alimentar este admis in cantitate maxima de 250 mg/zi. Acesta este prezent in special in alimentele de origine animala: slanina, carne grasa, viscere, galbenus de ou, unt (3% acizi grasi polinesaturati, restul fiind saturati). In mod normal, colesterolul contribuie la buna functionare a celulelor si tesuturilor, insa, in exces, devine periculos, favorizand ateroscleroza, proces ce duce la imbolnavirea arterelor unor sectoare importante ale organismului (inima, creier, picioare etc).

Problema margarinei reprezinta o eterna controversa. Margarina clasica este o emulsie de uleiuri naturale (floarea soarelui, rapita, in, soia), grasime vegetala (de cocos sau palmier) si apa, supusa ionilor de hidrogen, la o temperatura de 150 de grade Celsius, in prezenta unor catalizatori de nichel, pentru a le solidifica. Se adauga coloranti, arome si vitamine sintetice.

In final, margarina obisnuita contine grasimi in proportie de 80%, dar exista si margarina hipolipidica cu concentratii variate intre 39 si 62%.

In timp, s-a dovedit ca procesul de hidrogenare este daunator (creste LDL-colesterolul, reduce HDL-colesterolul si provoaca aparitia legaturilor de carbon de tip trans-). In prezent s-a trecut la producerea unor margarine de generatie noua, fabricate tot din uleiuri si grasime vegetala (de palmier), supuse unui proces de interesterificare. Ele contin in plus: vitamine liposolubile (A, D, E) si acizi grasi omega 3 si omega 6, dar nu au in compozitie grasimi trans-, daunatoare pentru artere.

CARE SUNT LIPIDELE RECOMANDATE PENTRU CONSUM?

Grasimile alimentare cele mai indicate sunt uleiurile, in primul rand cel de masline.

Grasimile animale trebuie sa reprezinte aproximativ 1/3 din toata ratia zilnica de lipide, deci, sunt permise, cu masura.

LipideIn privinta margarinei clasice, ar fi bine ca ea sa fie rar folosita, sa fie inlocuita cu cele de noua generatie, dar si acestea in alternanta cu untul, toate, de preferat, la mic dejun sau cina, pregatite ca sandvisuri, nu in produse de cofetarie.

Mai trebuie spus ca, la copilul mai mic de 2 ani, cu sau fara diabet zaharat, nu poate fi aplicata restrictia de lipide, inclusiv prin folosirea de lapte degresat, fiindca el are nevoie de multe lipide pana la 5 ani, jumatate din necesarul caloric provine din lipide.

Copilul cu diabet zaharat tip 1, consuma cantitati mai mari de lipide decat nediabeticii de aceiasi varsta, din cauza produselor preferate de ei, pentru gustari, cumparate sau pregatite in casa, destul de grase, de obicei.

Sursa: Prof. Dr. Serban

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.